accordiu singulari maschili (puru scrittu accordu)

  1. cuncordia, armunìa.
  2. ncontru di vuluntà, ncontru di cunzensi tra dui o chiù pirsuni
  • [accordiu]
  • AFN: /akˈkɔɾd̪ju/

ac | cor | diu

accordu, accordiu

Veni dû verbu latinu "accordare".