durmitoriu
durmitoriu s m
- Stanza granni unni dòrminu tanti cristiani.
- [durmitoriu]
- AFN: /d̪uɾmɪ't̪ɔɾju/
dur | mi | to | riu
durmitoriu
Veni di lu latinu "dormitorium".
dòrmiri, lettu, arrunfuliari, curcàrisi
|
|
durmitoriu s m
- [durmitoriu]
- AFN: /'/
- Sillabbazzioni: dur | mi | to | riu
Veni di lu latinu "dormitorium".