Sicilianu

  Sustantivu

sfincia s f

  1. 'n pezzu di pasticcirìa fattu frijennu 'n mpastu di ova e farina ca junta macari di passulina e stricata ntô zùccaru (o ntô meli). Pi San Giuseppi, s'usa manciari sfinci cunzati câ crema di ricotta, pizzuddicchi di cicculattu e na striscicedda di scorcia d'aranciu canditu.

  Prununza

  • [sfincia]
  • AFN: /ˈsfintɕa/

  Sillabbazziuni

sfin | cia

  Furma cunzigghiata

sfincia

 Etimuluggìa / Dirivazzioni

Veni forsi di l'arabbu "السفنج" (sfenj)

  Palori currilati

farina, pignulata

  Traduzzioni